Nobila doamnă din Yodo – Yasushi Inoue

Nobila doamnă din Yodo a apărut inițial ca foileton într-o celebră revistă japoneză – îmi pot imagina nerăbdarea cu care cititorii așteptau episodul următor, așa cum eram noi curioși acum 20 și mai mult de ani să vedem cotinuarea serialului care se difuza săptămânal și care nu dura mai mult de jumătate de oră.

Yasushi Inoue își alege ca fundal zbuciumata perioadă de unificare a Japoniei, de la sfârșitul secolului XVI, începutul secolului XVII. Japonia feudală este condusă de clanuri, fiind fascinant sistemul de legături militare care se creau între acestea pentru interese conjuncturale, sau relațiile de rudenie, de cele mai multe ori căsătoriile fiind planificate drept o dovadă a bunei credințe și a sprijinului pe care aveau să și-l acorde în caz de război. Clanurile alternează la putere, unele dintre ele sunt înfrânte definitiv și dispar, iar altele noi le iau locul. Interesant mi s-a părut și sistemul de vasalitate, în care unii nobili acceptau, pentru feude mai mari (măsurate ca importanță după cantitatea de orez produsă), să execute orice ordin al suzeranului lor. Cum oamenii par a respecta în primul rând puterea, cel mai extins clan reușește cu timpul să își atragă noi aliați și vasali. Curtea Imperială pare a avea mai degrabă un rol reprezentativ, nu intervine în luptele politice, mulțumindu-se să acorde ranguri înalte celor puternici și să primească daruri impresionante de la acestea.

Interesant este că Inoue a preferat să prezinte acest context istoric prin ochii unei femei – Chacha, care ajunge concubina puternicului suzeran Hideyoshi Toyotomi, cel care i-a omorât de fapt tatăl și fratele. Rolul lui Chacha sporește atunci când îl naște pe unicul moștenitor al lui Hideyoshi, devenind ulterior aceea care trebuie să apere puterea clanului Toyotomi și a fiului său Hideyori. Evenimentele istorice se împletesc minunat în carte cu evoluția lui Chacha, de la o fată nobilă rămasă fără niciun fel de avere la una dintre cele mai puternice femei din Japonia. Mi-a plăcut modul în care Inoue îi redă gândurile, determinându-te ca cititor să înțelegi mentalitatea unei civilizații extrem de diferite de aceea europeană.

Suntem într-adevăr martorii unor evenimente extrem de importante din istoria Japoniei, Hideyoshi Toyotomi fiind al doilea unificator al Japoniei, după suveranul său Oda Nobunaga, care apare de asemenea în carte. Hideyoshi este cel care a dorit să extindă Japonia peste granițele sale, pornind campania din Corea, pentru care însă forțele de care dispunea au fost total insuficiente. Politica sa de unire a Japoniei va fi urmată și de clanul Tokugawa, care îi succede la putere după ce îl înlătură pe Hideyori.

Aș remarca și măiestria cu care Inoue zugrăvește scenele sale – de la delicatele ritualuri ale ceaiului, sau ale admirării florilor de cireș sau prun, până la luptele crâncene și a strategiilor de dispunere a trupelor care le însoțesc.